Blogul unui Ibovnic

Cred că oricine poate să spună liber că e o cutie de chibrituri (mai ales eu). Ce inseamnă asta?

Priveşte puţin în spatele tău. Vezi cum vin, trec pe lângă şi pleacă o sumedenie de oameni? Nu mă refer la cei pe care îi vezi în instituţia în care înveţi sau la cei ce merg în acelaşi maxitaxi cu tine. Vorbesc de persoane care au însemnat ceva pentru tine, fie că sunt foşti(te) iubiţi(te), prieteni din copilărie, neamuri sau personalităţi din istorie care într-un fel sau altul au avut o influienţă asupra ta. Deci toţi luaţi la un loc reprezintă chibriturile. Vin, se ating de tine, interacţionaţi, după care se aprind (la tine în minte, în conştiinţă) şi într-un final - se sting (fie că îi uiţi sau se ascund undeva sub conştient). Dar metafora este un fleac. Principalul motiv pentru care am iscat-o, este efectul pe care îl lasă chibritul după ce s-a aprins. Ca să se aprindă, a trebuit să se frece de suprafaţa cutiei… Converteşte acum metafora! Ai fost zgârâiat, şters, uzat. Un singur chibrite nu lasă mare semn, nu-i nimic, a putut să se frece de o margine astfel încât nici să nu se observe. Dar nu e un singur chibrit, cât de singur(a) ai fi.

Nu o să continuu, fiindcă filosofii mereu analizează o problemă practic până la capăt, iar mie şi multora ne place să mai gândim pentru noi. Nu sunt filosof. Deci să vedem cine şi cum o termină ).

Ateismul e religie, o religie numită NOM!

Teoria noastră nu este chiar aşa de complicată. Ce ai auzit despre Noua Ordine Mondială (în continuare NOM)? NOM sau altfel spus Noua Orânduire Internaţională nu este altceva decât o politică pe cât de tâmpită, pe atât de genială şi straşnică, un mod de a ţine omenirea în frâu, indiferent de religie, naţionalitate, rasă şi alte diferenţieri tâmpite ale oamenilor (de altfel diferenţierea tot de cei cu NOM-ul a fost făcută cândva). Deci NOM-ul presupune un guvern mondial unic, o armată unică, o politică unică (indiferent care e), o religie unică, o limbă, o istorie, o singură cultură. Sună frumos nu? De ce să mai luptăm dar? Putem trăi cu toţii într-o armonie şi frăţie strânsă. Nu-i rasizm, nu-i naţionalizm, nu-s fanatici religioşi… nu-s probleme! Rai, nu? Dar întotdeauna se găseşte un „dar” Îţi place comunismul, fosta URSS? Nu? Atunci nu înţeleg de ce îţi place NOM-ul… Îţi place nazismul, fascismul sau poate eşti pasionat de istorie şi eşti deacord cu ideia cruciadelor sau a holocaustului? Nu? Dacă e aşa, zău că nu te înţeleg! Ideia e că toate cele enumerate mai sus, au şi fost tentative de a trece la NOM. Primele două războaie mondiale, războiul din Afganistan, Vietnam, Irak, Cecenia, tot continentul african, mai nou cel din China şi Indonezia şi cele ce urmează, fie alte războaie mondiale sau deja bine planificate şi semideclarate Iranului, Siriei, Serbiei, Greciei… nu sunt altceva decât calea cea mai directă spre realizarea NOM-ului. Opa… am zis cumva de războaie? Să mă iertaţi. În definiţia NOM-ului era vorba de pace şi înţelegere, dar aici se vorbeşte de război. Ştii… nu ştiu cum pe tine, dar pe mine mă pune pe gânduri: „războaie de dragul păcii”… Wow! Cool fraţilor, nu-i aşa? Sună ca un căcat. Ideia e că războaiele sunt teatre reale. Oricine, mai ales marile puteri îşi doresc să domine lumea întreagă. Putere! Bani! Control! Ispită… ispită… drăcie, ce faci tu din lume?
Războaiele nu sunt neînţelegeri, neînţelegerile nu sunt probleme, iar dacă nu sunt probleme, rezultă că nici nu merge vorba despre rezolvare, soluţii, stresuri… Totul este pus la cale de una şi aceeaşi minte, de unii şi aceiaşi oameni cu aceeaşi mentalitate de mii de ani, de aceleaşi familii, clanuri. Pun pariu că nu eşti deacord. Şi ştiu de ce… şi o să încerc să fiu înţeles. Deci, spuneam că războaiele sunt făcute de una şi aceeaşi mână, de acelaşi cap. Ar reieşi că cineva îşi face rău lui însuşi, dar nu e chiar aşa. Rău nu-şi face, fiindcă nu el luptă. Luptă oamenii prostiţi de cei de sus. Ne-au prostit atunci când ne-au pus să dăm jurământul atunci când ne-au înrolat în armată (forţat prin lege) sau alternativa. Prin jurământul tău (forţat, dar totodată benevol) te-ai semnat undeva prin documentele lor că în caz că nu vei lupta pentru „apărarea patriei”, eşti deacord să te închidă la răcoare pe ani grei.  … continue reading this entry.

Idei care trec rapid prin cap şi care tot aşa de repede se uită (sunt sigur că oricine are flash-ideas):

• Unu’ (cu dispreţ): “Cine eşti TU să judeci?”

Altu’: “Judecător!”

• în proces…

Invitaţie

Stimati colegi,

Membrii Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova vă invită pe data de 10 aprilie la ora 14.00 la Conferinţa de presă „Un deţinut a fost bătut şi impus să mănânce plângerile pe care acesta le adresa Preşedintelui Parlamentului, domnului Marian Lupu”, care va avea loc la sediul CHDOM, or. Chişinău, str. Mihai Eminescu 63, et.2.

Cu respect,
Teo Cârnaţ
Director Executiv CHDOM

Dragostea şi Sexul

Pentru început o să precizăm faptul că articolele noastre nu sunt pentru o categorie anumită de cititori. Considerăm că copilul de mic trebuie să fie educat sexual, doar că în alt mod decât vedem la TV şi citim în manualele de „Educaţie Moral-Spirituală”.

Dragostea şi sexul. Două lucruri compatibile (cândva) „au divorţat”!
Dragostea. Acest cuvânt, atâtea sentimente, istorii, atâta putere are încât este foarte greu de-l definit cumva şi aşa cum un dicţionar sau o enciclopedie nu ne va spune prea multe, dar din care nici nu vrem să transcriem definiţia, o vom face în felul nostru…

… continue reading this entry.

nu putem iubi… decât pe una singură

Noi nu vom ascunde faptul că iubim la nebunie domnişoarele. Considerăm că femeia este cea mai mare capodoperă creată de Dumnezeu vreodată. Credem că dragostea este mai mult decât un sentiment şi odată ce se naşte, la fel ca şi sufletul e nemuritoare. Acest subiect, dragostea, pentru noi e aşa de voluminos şi important încât ne e teamă să scăpăm ceva din vedere. Suntem indignaţi de faptul că cuvintele: domnişoară, dragoste, virginitate ş.a. şi-au pierdut din esenţa, valoarea lor de altădată, iar acum sunt luate în râs şi călcate în picioare. Ne uităm cu un dispreţ nebun la cei ce zic că dragostea adevărată nu există. Adevărat, nu există dragoste adevărată şi dragoste falsă. … continue reading this entry.

Şi Satan e înger… (un vis de o viaţă)

Pe când iarba era de un verde dulce ochilor,
Pe când pârâiaşul cânta ghioceilor,
Pe când curcubeul era puntea visurilor,
Şi norii - leagăn Sfântului Soare,

Din Împărăţia Nistrului un îngeraş s-a coborât…
Dar copil fiind, m-am uitat la el, şi aripi nu am văzut…

Da… era nu unul… doi
Un îngeraş - Dor, pe-al doilea Satan îl chema
Cel din urmă aripile Dorului le ascundea
Dar copilul nici pe Satan nu îl vedea…

Îngerii căzuţi sunt iluzionişti înrăiţi
Iar Santan e mare profesionist…

Copilul orb fiind, aripile i le frângea în joc
Dorul plângând tolera… înţelegea tot
Când din Împărăţia Visurilor un strigăt s-a vărsat
Satan iarăşi la pământ… copilului aripile i s-au arătat.

va urma…

Noi

Noi ne-am gandit că n-ar fi rău să ne facem un loc’şor şi în lumea virtuală, unde, de altfel, lumile şi-au întemeiat universul propriu după gândirea, simţurile, preferinţele şi filosofiile sale.

Un univers mare din toate punctele de vedere, unde distanţa nu contează.

Noi vrem să ne demonstrăm nouă că putem exista şi aici în noua armonie, noul război, noua dimensiune cu realităţile ei.

Deci, cine suntem Noi?

Noi sântem ceea ce gândim, ce vorbim, ce scriem, ce arătăm, ce plângem, ce râdem, ce iubim…

Dar TU, cine eşti?